joi, 13 februarie 2020

Recenzie literară: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu (1930)

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu este un roman despre iubirea care macină sufletul. Regretul se amestecă cu ura, ura cu dragostea și dragostea cu regretul; acest cerc neîntrerupt topește în el drama unei iubiri marcate de gelozie. Este în fond, un fel de cortină care se ridică după ce dragostea și-a luat zborul.
 
 
Nelinişte metafizică? Nelinişte metafizică e ...să simţi că lumea e fără margini, că suntem atât de mici, că frumuseţea are pete şi e trecătoare, că dreptatea nu se poate realiza, că nu putem şti niciodată adevărul. Să fii, din cauza asta, trist… să iubeşti florile şi să zâmbeşti când vezi oameni ca Nae Gheorghidiu, care nu bănuie nimic şi îşi au socotelile lor.
 
 
De vreme ce tu tot mori, e ciudat, dar preferi să fie când ataci și nu când fugi. Cred că senzația aceasta împacă un sentiment fundamental: atacând, îți alegi tu, parcă, moartea; urmărit de altul și ajuns din urmă, moartea ți-e impusă.
 
Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu , nu m-aș fi putut realiza decât într-o dragoste absolută.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu