Recenzie literară: Radio Popov și Copiii Uitați de Anja Portin (2020)

Deși este un roman destinat publicului tânăr, am văzut Radio Popov și Copiii Uitați ca pe o poveste ce abordează subiecte suficient de mature, cum ar fi abandonul, singurătatea, chiar și depresia printre copii. Relația lui Alfred cu părintele său m-a întristat și revoltat de fiecare dată când tatăl băiatului era menționat sau apărea în peisaj. La polul opus se află relația copilului cu Amanda, o relație frumoasă de prietenie, bazată pe respect mutual, înțelegere și dorința de a face lumea mai bună.

Radio Popov și Copiii Uitați de Anja Portin e o lectură ce te îndeamnă la reflectare și apreciere a oamenilor de calitate din viață, dar oferă și o fereastră spre o categorie vulnerabilă, cea a copiilor uitați și neglijați, care deseori se comportă în societate de parcă acasă totul este în regulă.

Recenzie literară: Visătorul de visuri de Maria, Regina României (1915)

La curtea regelui Wanda, într-un ținut îndepărtat, Eric Gundian este un pictor iubit și apreciat de toți cei din jur. Chipeș și mereu cu zâmbetul pe buze, Eric duce o viață liniștită și lipsită de griji, însă în una din nopți visează o pereche de ochi care îl bântuie și tânărul nu-și poate lua gândul de la aceștia. Pictorul realizează că, dacă nu reușește să găsească femeia căreia îi aparțin ochii din vis, atunci nu va fi niciodată în stare să termine cea mai mare și importantă lucrare a sa. Eric decide să plece în lumea largă în căutarea acestor ochi și drumul pe care-l parcurge este împresurat cu tot felul de experiențe, care-l modelează pe tânărul visător.

Visătorul de visuri de Regina Maria este o carte ce merită citită - pentru stilul mai vechi de scriere, pentru descrierile luxuriante ale lumii și a locurilor în care se trezește Eric, pentru poveste, dacă vrei să deslușești misterele ascunse din aceasta.

Recenzie literară: Habarnam în Orașul de Piatră de I. Nosov (2013)

Habarnam în Orașul de Piatră de I. Nosov reprezintă continuarea aventurilor lui Habarnam și a prietenilor săi, niște prichindei tare simpatici, care tratează orice boală cu miere, alimentează mașinile sau avioanele cu sirop și au o viziune deosebită despre viață. Întâlnirea cu prichindeii din Orașul de Piatră, un loc în care predomină geometria, atât în arhitectură cât și în modul de gândire a populației, îi uimește pe prietenii noștri, dar aceștia nu se dau bătuți, fiind dispuși să le arate noilor prieteni cât de frumoasă este lumea dincolo de clădirile perfecte.

Romanul semnat de I. Nosov este o reîntâlnire cu personajele copilăriei, o imersare în lumea unor omuleți care încearcă să vadă doar frumosul, omuleți ce sunt foarte inventivi, haioși, ursuzi, neglijenți sau chiar fixiști. E imposibil să nu găsești un prichindel care să-ți pice cu tronc, pentru mine, Habarnam fiind acel prichindel viața căruia aș urmări-o în încă o mie de volume de peripeții.

Recenzie literară: Un an plin de povești de Angela McAllister (2016)