Se afișează postările cu eticheta marie kondo. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta marie kondo. Afișați toate postările

marți, 26 decembrie 2017

Drumul spre minimalism - Săptămâna 14 & 15 & 16

Sărbători minunate, pline de voie bună, oameni dragi alături și succes în tot ceea ce vă propuneți!
Nu am mai scris nimic ultimele săptămâni legate de proiectul meu, drumul spre minimalism, dar dacă să fiu sinceră, nu prea am avut ce.
 Ultimele săptămâni înainte de vacanță au fost pline de colocvii, proiecte, parțiale și toate prostiile pe care le inventează sistemul de învățământ pentru a face viața studenților asemănătoare cu iadul. Dar, acestea au trecut, m-am bucurat de compania colegilor mei, am jucat câteva board games pe final și apoi m-am aventurat în CT, într-o noapte cețoasă, o noapte în care am avut ocazia să văd câteva vulpi, iepuri de câmp, o bufniță imensă și un șoricel alb. Vii, pentru că am văzut și destule cadavre pe drum, un lucru ce mă întristează - faptul cum omul invadează deseori casa animalelor, iar accidentele în acest caz sunt inevitabile.
Legat totuși de minimalism: singurul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi organizez project pan-ul - am mult prea multe cosmetice și evident, aș vrea să le termin și să mă bucur de ele până când nu expiră. Nu știu încă dacă vreau să detaliez aici progresul meu, dar îl puteți urmări pe contul destinat de Instagram.
Un alt lucru legat de minimalism - mă voi apuca serios de făcut curat în cărțile mele. Am mult prea multe - și mă refer la volumele pe care le-am citit deja. O bună parte dintre ele nu mi-au plăcut cine știe ce și având în vedere că nu e în firea mea să recitesc cărțile, acestea pur și simplu stau și-mi ocupă loc în casă. 
Conform sistemului KonMari, ar trebui să mă debarasez și de volumele necitite, dar pe care le am de mult timp pe raft. La acest capitol, nu sunt de acord cu Marie Kondo, pentru că nu văd sensul să vând/dăruiesc/donez volumele necitite, dacă mie nu mi-au servit practic la nimic. După ce le citesc, le și trimit afară din casa mea.
Tot legat de cărți, m-am gândit că ar fi timpul să-mi fac un abonament la o bibliotecă. Cumpăratul cărților, pentru mine, este o îndeletnicire ce îmi aduce mai mult pagubă dect satisfacție. Sunt o cititoare mofturoasă în ceea ce privește lectura, puține lucruri îmi plac și mă oftic destul de mult după ce termin de citit o carte ce nu mi-a plăcut, dar care m-a costat niște bani. Așa că ideea de permis la bibliotecă e destul de bine imprimată în mintea mea. O voi pune în practică la anul.
Și aici aș vrea să închei ultimul raport pentru acest an. Mai am multe de făcut, dar le voi face neapărat - doar să-mi pun în aplicare ideea de a avea un planner în care să scriu (permanent).
Ne vedem la anul, cu noi forțe și idei pentru acest proiect!

marți, 12 septembrie 2017

Drumul spre minimalism - Săptămâna 1

Săptămâna trecută v-am spus despre ce vreau să fac cu timpul meu în următoarele 365 de zile, iar azi, pentru că e marți, vin cu un update. Pentru că sunt încă în vacanță și voi intra în ritmul meu normal abia de săptămâna viitoare, ultimele șapte zile le-am dedicat informării și realizării planurilor pentru ce va urma. 
Am terminat de citit Magia ordinii de Marie Kondo (recenzia aici), un ghid pentru cei care vor să se debaraseze de toate lucrurile (și gândurile) care sunt în plus și nu servesc la nimic, nu aduc fericirea. Mi-am făcut un board pe Pinterest unde salvez imagini și idei pentru viitor - în ceea ce privește o mai bună organizare a garderobei, a produselor cosmetice, a altor obiecte.
Și am aruncat câteva lucruri care erau în plus:
Am început cu două reviste - care, apropo, sunt al naibii de grele. VIP Magazin este o revistă din Republica Moldova și aveam aceste două numere de vreo jumătate de an. Le-am răsfoit, le-am admirat - au o hârtie calitativă, dar conținutul nu m-a dat pe spate. Nu citesc astfel de reviste dar dacă tot au ajuns la mine, am zis că e păcat să le arunc fără să văd ce au de zis. Am mai trimis la coșul de gunoi o carte, Novalis - Între veghe și vis. Am citit-o acum vreo trei ani și nu a fost cea mai frumoasă lectură. Aș fi păstrat-o pentru a o dona, însă de pe vremea când o citeam au început să-i zboare paginile și nu mi s-a părut corect să o dau cuiva așa, șchioapă.
Urmează aceste semne de carte. Eu nu prea folosesc semnele de carte, sunt genul ăla de cititor care îndoaie colțul paginii pentru a ști unde a rămas. Acum am un semn de carte foarte drăguț și care mă va ține mult și bine:
Acesta e, nu am o poză separată. Mi se pare că e un semn frumos, finuț, care sigur ar fi pe placul unei persoane care iubește pisicile. Poate fi achiziționat de la Felicity store - e un magazin on-line cu multe lucrușoare frumoase, dacă vă interesează. 
Să revin la semnele de carte. Am atât de multe pentru că le-am tot primit ultima dată când am fost la un târg de cărți, dar adevărul este că doar ocupă spațiu și chiar nu am nevoie de ele. Am păstrat unul singur, pentru a-l folosi atunci când merg la plajă cu cartea după mine sau dacă se întâmplă să am un volum când plec de acasă. Parcă nu aș scoate din casă semnul cu pisica...
Și ultimele două obiecte care au văzut lumina gunoiului săptămâna aceasta au fost pensulele de față. Prima este dintr-un kit pentru manichiură, cealaltă - dintr-o trusă de machiaj. Nu o foloseam pe niciuna, iar calitatea lor lasă de dorit. Drept urmare, nu le voi duce dorul.
Acestea fiind spuse, vreau să menționez trei persoane care în ultima săptămână m-au ajutat în misiunea mea. În primul rând, Diana Solomon, pentru că blogul ei este o inspirație continuă în ceea ce privește minimalismul. În al doilea rând, Lorelei, pentru că mi-a dat câteva idei și m-a adăugat în două grupuri despre minimalism de pe FB (aici și aici), unde găsesc multe informații utile și oameni care gândesc ca mine în ceea ce privește stilul de viață minimalist. Și nu în ultimul rând, vreau să o menționez pe Distandi, pentru că mi-a recomandat un titlu interesant - Goodbye, things de Fumio Sasaki și pentru că, dintr-o coincidență, ne-am apucat de același lucru aproape simultan :)
Acestea fiind spuse, voi ce ați făcut zilele astea? Ce lucruri au plecat din casa voastră?
Până marțea viitoare, vă doresc o săptămână productivă și numai bine :)

marți, 5 septembrie 2017

Drumul spre minimalism - Planul pentru 52 de săptămâni

Sunt genul de persoană căreia dacă îi vine o idee în cap, acolo rămâne. Pentru mult timp, mă macină, nu mă lasă să dorm noaptea, dar în același timp, sunt genul de persoană care rar fructifică ideile. Nu pentru că nu aș fi în stare, ci pentru că sunt leneșă. Fie că este vorba despre idei pentru blog, idei pentru o organizare mai bună, viață personală sau profesională, deseori ajung să păstrez în minte planuri și variante, dar nu realizez nimic. Lucru care mă supără, dar sunt conștientă de faptul că sunt eu însămi cea care-și pune bețe în roate. 
De ceva timp îmi mustește în gând o idee realizabilă, dar spre care trebuie să mă îndrept cu pași mici: stilul de viață minimalist. Cunoscându-mă pe mine, știu că nu va fi ușor; e posibil să renunț, dar totuși vreau să încerc să mă îndrept în această direcție. Motivele sunt multiple: îmi doresc ca până când termin facultatea, să nu am mii de bagaje atunci când mă mut. În viața de zi cu zi, vreau să fiu înconjurată doar de obiecte care, în cuvintele celebrei Marie Kondo, spark joy. Atunci când deschid șifonierul, să știu cu ce mă îmbrac a doua zi. Să nu am o bibliotecă plină de volume care nu mi-au plăcut. Îmi doresc ca produsele mele pentru machiaj să-mi încapă toate într-o trusă mică.
Așa că planul meu în acest #drumulspreminimalism este următorul - să scriu în fiecare marți despre cum a trecut săptămâna. Ce lucruri au plecat din posesia mea, ce modificări am făcut în rutina mea zilnică, ce mă inspiră, ce dorințe am, ce lucruri frumoase s-au întâmplat în viața mea. Și pentru asta, voi nota lucrurile aici și pe Instagram. Cert este că vreau să mă țin de acest plan pentru un an - adică 52 de săptămâni.
Am decis să încep această călătorie acum din două motive: este marți, adică început de săptămână, dar nu chiar luni - care e o zi fatidică pentru orice început. Al doilea motiv este că septembrie este luna în care m-am născut, începutul meu de an, așa că am decis să fac primii pași în această călătorie acum.
Acestea fiind spuse, voi menționa câteva elemente legate de ce am făcut până în prezent în acest sens:
- în privința produselor cosmetice, am început ”bătălia” cu ele la începutul anului, prin intermediul #projectpan - un  proiect pe care l-am descoperit pe Instagram și mi-a plăcut atât de mult, încât atunci când m-am uitat prin posesiile mele, am văzut că am cu ce lucra. Progresul meu îl puteți urmări pe celălalt blog, Măsuța mea de machiaj;
- în ceea ce privește hainele, am început să scap, ușor-ușor, de acele lucruri pe care nu le mai folosesc. Voi scrie un articol separat pentru ele în viitorul cât mai apropiat;
- în biblioteca mea sunt foarte puține cărți, deși citesc destul de mult - la acest capitol sunt mulțumită de mine, dar la fel ca în cazul hainelor, voi detalia mai târziu acest subiect.
Ce am zis azi este doar începutul, așa că nu știu momentan ce structură vor avea celelalte postări, dar voi vedea în timp. Am de gând să fac un bilanț și la sfârșitul fiecărui anotimp, să văd dacă am reușit să ating obiectivele propuse. Revin cu un update marțea viitoare.