Se afișează postările cu eticheta thriller. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta thriller. Afișați toate postările

marți, 8 decembrie 2020

Recenzie literară: A treisprezecea poveste de Diane Setterfield (2006)

Romanul semnat de Diane Setterfield este un volum plin de suspans, de mister, de întrebări cu răspunsuri întortocheate, dar și de povești despre viață greu de trecut cu vederea. Acțiunea are loc din perspectiva lui Margaret, un personaj foarte punctual, bine organizat în ceea ce privește propriile cercetări, care plimbă cititorul prin toată cartea într-un mod fascinant, acțiunile ei fiind declanșate de acele mici fărâme de informație pe care i le oferă doamna Winter. Vida Winter, o bătrână ce creează povești care cuceresc cititorii din prima, începe să se destăinuie într-o formă antrenantă, plimbându-și biograful prin cele mai negre timpuri, cele mai bizare familii, cele mai stranii povestiri cu și despre fantome, trezind la fiecare pas incertitudini în ceea ce privește veridicitatea cuvintelor sale.

A treisprezecea poveste de Diane Setterfield  este un roman ce implică în acțiunea sa o multitudine de destine intercalate, reprezentative pentru anumite pături sociale, lăsând o amprentă vizibilă în istoria unui anumit loc. Recomand cu mare drag dacă vă plac romanele cu acțiunea bazată pe interviuri, cu povești despre fantome și cu taine de familie bine ascunse.

vineri, 4 decembrie 2020

Recenzie literară: Cina de Herman Koch (2009)

Dispoziția crăciunească nu m-a lovit (încă), în schimb zilele foarte mohorâte din Constanța din ultima perioadă m-au inspirat să aleg un thriller - și nu am fost dezamăgită. Cina de Herman Koch, apărută la Editura Polirom în traducerea lui Gheorghe Nicolaescu, este thrillerul perfect pentru cei care vor să sape ceva mai adânc în subconștientul unei familii aparent banale. 

Voi ce mai citiți?



joi, 28 noiembrie 2019

Recenzie literară: Central Park de Guillaume Musso (2014)

Central Park. Un loc vast, arhi-cunoscut, inima unui oraș imens. Pe o bancă oarecare, o femeie tânără se trezește legată cu cătușe de un necunoscut. Nu știe cum a ajuns aici - în seara precedentă, era în Franța - nu știe de ce se află într-un parc și cel mai important, habar nu are despre identitatea bărbatului care se prezintă ca fiind Gabriel.
 
 
Decisă să rezolve sinmgură misterul, Alice, protagonista, începe o anchetă pentru a afla cum s-a ajuns la călătoria ei peste noapte pe un alt continent. O fantomă din trecut iese la suprafață, iar legătura dintre aceasta și situația curentă devine din ce în ce mai evidentă...
 
 
Central Park de Guillaume Musso este un thriller alert, amuzant pe alocuri, cu o multitudine de situații critice, dar cu ieșiri din încurcătură ingenios realizate. Nu este genul de thriller întunecat, cu protagoniști pe care nu-i empatizezi. Central Park aduce în viața unui cititor contrariul: o poveste cu multă acțiune, personaje simpatice și un fir narativ coerent.

sâmbătă, 8 iunie 2019

Recenzie literară: Ceva în apă de Catherine Steadman (2018)

Romanul Ceva în apă de Catherine Steadman este un thriller și mi s-a făcut dor de o lectură care să mă captiveze și să mă țină în priză, de aceea am decis să-l citesc.
Erin și Mark fac parte din clasa de mijloc și locuiesc în Londra, Erin este realizatoare de filme documentare, Mark este un investitor bancar cu o viață profesională de succes. Cei doi merg în luna de miere în Bora Bora și găsesc ceva în apă. Acest ceva urmează să le schimbe viața pentru totdeauna și le pune la încercare nu doar relația, ci și valorile morale și viziunea asupra lumii.

Narațiunea are loc din perspectiva lui Erin pe tot parcursul romanului, ceea ce nu oferă prea multe detalii obiective legate de celelalte personaje din jur. Tot ce se întâmplă în viața lui Erin este narat ca un raport, cu unde a fost, ce a făcut și Erin mai are tendința de a descrie cu lux de amănunte unele lucruri care pot fi lăsate în aer.
În ceea ce privește personajele: nu am putut să o plac pe Erin. Ea este cea care ne spune ce se întâmplă și tot ea este cea care ne informează în legătură cum este un personaj sau altul. La un moment dat Erin are de-a face cu manipularea informației. Fiind realizatoare de filme, colaborând cu oameni din diferite categorii, Erin ar trebui să știe mai bine despre importanța informației și cum ajunge aceasta să circule, dar reușește de fiecare dată să facă alegerea greșită. Și ce e mai deranjant, este faptul că face aceeași greșeală de mai multe ori, dar nu învață nimic din urmările deciziilor sale. 
Erin afirmă pe tot parcursul romanului că-l iubește pe Mark și că ar face orice pentru el, însă atunci când are loc un eveniment foarte important pentru ei, despre care ea află prima, decide să nu-i spună nimic.
Mark, pe de altă parte, este un personaj unidimensional, despre care aflăm doar de la Erin și care pare a fi un om de succes, un bărbat foarte chipeș, carismatic și un iubit foarte pasional. Dincolo de această descriere, nu știm ce gândește personajul sau care este motivația din spatele acțiunilor sale.
Personajele secundare apar sporadic, sunt câteva care mi s-au părut interesante, cu o poveste bună în spatele lor, dar prea puțin dezvoltată. La un moment dat, între două personaje se leagă o relație de prietenie și încredere foarte strânsă, o relație care apare de nicăieri și nu are nicio logică, dar aceasta este dezvoltată în așa fel, încât să se plieze de minune pe firul narativ. Un alt personaj este transformat, de către autoare, în cu totul altceva, după ce o bună parte din narațiune este construit într-un fel și îi sunt atribuite anumite trăsături.
Au fost și câteva detalii foarte nerealiste legate de luna de miere a celor doi, detalii care nu m-au deranjat foarte mult, dar care au scăzut din credibilitatea acțiunii. Nu mi-a plăcut deloc deznodământul, pentru că multe evenimente nu sunt credibile, unele personaje își schimbă brusc personalitatea, fără niciun motiv logic, iar Erin nu evoluează deloc pe parcursul romanului. Rămâne a fi aceeași femeie naivă, care ia niște decizii cel puțin negândite și care insistă să informeze cititorul cât de mult îl iubește pe soțul său, însă acțiunile ei spun cu totul altceva.
Per total, Ceva în apă a avut o premisă bună, o poveste care a fost interesantă o vreme, însă cu o protagonistă foarte antipatică și imatură, a cărei acțiuni au fost negândite, pripite sau periculoase în condițiile în care nu ar fi trebuit să fie deloc așa.
Dacă vă plac thrillerele și premisa acestei cărți este interesantă pentru voi, iar personajele imature nu vă deranjează, puteți să-i dați o șansă.