Vulpea albastră face parte din categoria cărților magice. Atât subiectul - „vânarea” Vulpii Albastre și rememorarea trecutului - cât și atmosfera din roman - o poveste de iarnă în inima unor munți înzăpeziți, departe de lume - au transformat lectura acestei cărți într-o călătorie palpitantă. Mai multe detalii în filmulețul de mai jos:
joi, 30 august 2018
joi, 23 august 2018
Recenzie literară: Poveste de iubire de Erich Segal (1970)
Ce este iubirea și în câte forme poate să apară? Pentru Oliver Barrett al IV-lea, un chip puțin cunoscut îi schimbă viața într-o clipă. Cine este misterioasa Jenny Cavilleri? Recenzia completă o găsiți mai jos:
joi, 16 august 2018
Recenzie literară: Oscar și Tanti Roz de E. E. Schmidt (2002)
Oscar are 10 ani și e bolnav de cancer. Știe că urmează să dispară în curând, dar acest lucru nu-l întristează. Sunt alte evenimente ce se întâmplă în jur ce-l pun pe gânduri, iar apariția lui Tanti Roz este mai mult decât bine-venită.
Romanul lui E. E. Schmidt tratează un subiect sensibil, dar care este prezentat într-un mod aparte. Vă invit să urmăriți videoclipul și să-mi spuneți ce părere aveți despre acest roman - dacă l-ați citit - și dacă nu, vă tentează?
marți, 14 august 2018
Recenzie literară: Hendrik de Mol și Planeta de Jad de K. J. Mecklenfeld (2016)
Orson este un urs aflat într-o navă spațială. Nu are pe nimeni în preajmă, așa că străbate Universul Cunoscut în liniște, până când o jucărie din lemn ciudată, Calavera, nu dă buzna pe navă și nu fură o sferă. Una de Jad.
După ce se reîntoarce pe Pământ, după o aventură pe cinste, Hendrik de Mol pare a fi un băiat obișnuit, care s-a tratat de agorafobie. Pierderea bunicului Martinus este o lovitură grea, dar băiatul o are pe mama sa alături și din nefericire, pe unchiul Severin. Și o altă problemă: Floris, bătăușul de la școală, ce are grijă ca zilele lui Hendrik să fie pline de frică. Berend, cândva jucăria lui preferată, acum este neglijat, datorită faptului că băiatului îi este rușine să mai poarte un urs verde cu el. Relația cu Hildegard este și ea tensionată, din motive pe care niciunul nu le poate explica.
Totul se schimbă în ziua în care dispare mama. Hendrik este sigur că Severin are ceva de spus în această privință, dar apoi mai intervine ceva: apare Calavera, care nu a renunțat niciodată la planurile sale mărețe. Puf! Și toți oamenii de lângă Calavera - Severin, Hendrik, Hildegard și Floris sunt transformați în plușuri, iar Orson, care a venit să-i avertizeze despre pericol, descoperă puzzle-ul din camera lui Hendrik - o planetă de jad dăruită de bunicul Martinus, aproape identică cu cea furată de lemnos.
Hendrik de Mol și Planeta de Jad este o poveste despre prietenie, curaj, înțelegere, frică, camaraderie, nebunie, speranță. Mi-a plăcut mai mult decât primul volum, atât datorită personajelor - unele cunoscute, altele mai puțin - dar și a acțiunii. Planeta de Jad, o enigmă care aparent nu valorează nimic, reprezintă țelul antagonistului - Calavera, care și-a scuns sufletul într-un copil de piatră și atâta timp cât acesta nu este expus, nimic nu-l poate opri pe lemnos din calea sa, care de data aceasta, duce spre puterea ascunsă în planetă.
Felul în care este dezvoltată relația lui Hendrik cu Floris, cei doi făcând schimb de putere după ce sunt transformați în plușuri, este reușit și bine reprezentat, mi-a plăcut mult cum a evoluat aceasta. Floris este un copil ce profită de neputința celora mai slabi decât el, recurge la violență de fiecare dată când vrea să obțină ceva, dar în spatele comportamentului său se ascund multe lucruri...
Aventurile de pe Planeta de Jad, dar și reîntoarcerea pe Planeta de Aur și vizitarea Planetei Monștrilor, străbaterea Universului Cunoscut și regăsirea prietenilor demult pierduți, dar și a speranței, forța care există atunci când toate celelalte dispar, au făcut din această carte o lectură palpitantă, pe care am savurat-o din plin în aceste zile călduroase de august.
Deși este trecută ca fiind o carte pentru copii, eu o recomand tututror - pentru că în spatele fiecărei jucării se ascunde un copil, iar umbra acestuia, cu siguranță, este încă prezentă în adultul de azi și de mâine.
joi, 9 august 2018
Recenzie literară: Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnès Martin-Lugand (2013)
Am auzit despre această carte de foarte multe ori, de la persoane diferite și în contexte variate, așa că atunci când am avut ocazia să o citesc, asta am făcut.
Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnès Martin-Lugand este o poveste despre maturizare și despre depășirea celor mai crunte evenimente din viață. Trauma protagonistei este una greu de digerat, dar autoarea reușește, prin intermediul acestui roman, să arate că există scăpare din orice situație, trebuie doar să te ridici și să mergi înainte, indiferent de cât de greu este.
Oamenii fericiți citesc și beau cafea este un roman numai bun de luat în vacanță și dacă tot este perioada concediilor și nu v-ați decis ce carte să luați cu voi pe plajă, romanul lui Agnès Martin-Lugand ar fi o variantă.
joi, 2 august 2018
Recenzie literară: Bătrînul care citea romane de dragoste de Luis Sepulveda (1989)
În această săptămână vreau să vă vorbesc despre un roman ce mi-a plăcut la vremea sa, datorită atmosferei magice, a personajelor interesante și a acțiunii ce deseori se transforma într-un realism magic, plăcut de observat. Bătrînul care citea romane de dragoste de Luis Sepulveda este un roman frumos, numai bun de lecturat pe plajă. L-ați citit?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)