Recenzie literară: Cel mai îndepărtat țărm (Terramare, #3) de Ursula K. LeGuin (1972)

Dacă în primul volum, Un vrăjitor din Pământșimare, îl cunoaștem pe Ged copil, apoi adolescent, iar în Mormintele din Atuan este un tânăr adult, în Cel mai îndepărtat țărm întâlnim un vrăjitor bătrân, dar încă puternic, un simbol al cunoașterii și speranței pentru alți mînuitori ai magiei și nu numai. Mi-a plăcut foarte mult să reîntâlnesc un personaj îndrăgit și să observ cât de mult a evoluat, s-a maturizat și totuși a reușit să păstreze o fărâmă din copilul de altă dată.

În Cel mai îndepărtat țărm autoarea dezvoltă și mai mult universul din Terramare - cele două personaje principale întâlnesc oameni ce fac parte din niște comunități restrânse, izolate, care au propria poveste de spus. Vrăjitori ce sunt seduși de o putere pe care nu o înțeleg și prețul pe care-l plătesc pentru vanitate. Și nu în ultimul rând, dragoni - creaturi misterioase, străvechi, ce nu interacționează cu oamenii decât arareori - tare mult mi-a plăcut locul pe care dragonii îl au în universul creat de Ursula K. Le Guin.

Recenzie literară: Mormintele din Atuan (Terramare, #2) de Ursula K. Le Guin (1970)

Mormintele din Atuan de Ursula K. Le Guin este o carte despre puterea cuvintelor și a credinței, despre datorie și responsabilitate. Deși Arha nu are cea mai drăguță personalitate, este conștientă de datoria pe care o are și încearcă să se împace cu ideea că viața ei se termină aici, fără a scoate la suprafață aceste gânduri. Pentru ea, grija față de morminte este scopul vieții, chiar dacă nu a fost alegerea ei să devină Cea Devorată. Apariția lui Ged este un punct de cotitură în existența ei, pentru că noul pe care-l aduce acest om, atât de diferit de cei pe care-i cunoaște, o înspăimântă și încântă totodată.

Mi-au plăcut mult discuțiile filosofice purtate între cei doi, despre ce înseamnă, de fapt, datoria sau menirea, dăruirea completă pentru o cauză, adevărata voce a inimii. Ged e un personaj pe care cicitorul îl cunoaște în primul volum din serie, Un vrăjitor din Pământșimare, autoarea introducându-l în narațiune într-un mod plăcut și deloc deranjant - îl conturează suficient cât să-ți amintești drumul pe care acesta l-a parcurs și acum a ajuns să fie ceea ce este în prezent.