Recenzie literară: Două coroane înlănțuite (Regele păstor, #2) de Rachel Gillig (2023)

Volumul semnat de Rachel Gillig intră direct în pâine, ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Nu avem parte de tergiversare a evenimentelor, acțiunea pleacă direct de unde a fost lăsată în primul volum. Personajele au niște țeluri foarte clare, autoarea nu le schimbă personalitatea de la un volum la altul, sunt constante, ceea ce am apreciat. Deși în mod normal nu-mi place artificiul când într-o poveste grupul principal este împărțit în mai multe, pentru a îndeplini misiuni diferite, aici am iubit felul în care autoarea s-a concentrat separat pe diferite personaje. Am avut ocazia să le cunosc mai bine, mai în detaliu, în clipa în care trebuiau să ia decizii fără a avea nevoie de aprobarea conducătorului grupului.

În Două coroane înlănțuite aflăm, în sfârșit, cine e Regele Păstor și ce legătură are acesta cu blestemul din Blunder, Coșmarul capătă trăsături noi și multe lucruri despre magie în general ies la iveală într-o manieră potrivită pentru firul narativ. Totuși, a fost un element care nu mi-a plăcut în mod special în acest volum, și anume accentul ce se pune pe dezvoltarea unei relații romantice. Povestea celor două personaje și cum acestea ajung împreună mi-a plăcut, dar parcă mi-aș fi dorit să am parte de mai multe momente cu Elspeth și Ravyn, mi s-a creat impresia că aceștia nu au mai fost cuplul principal din narațiune.

Dacă vă plac romanele fantasy cu un sistem magic complex, personaje bine conturate și mult mister, vă recomand această serie.

Recenzie literară: O fereastră întunecată (Regele păstor, #1) de Rachel Gillig (2022)

Elspeth Spindle este o tânără ce locuiește într-un regat ciudat - Blunder, locul în care ceața este periculoasă și persistă de secole, iar magia este acceptată doar dacă vine din utilizarea Cărților Providenței. Blestemul ce planează asupra Blunderului este străvechi, și doar reîntregirea Pachetului Providenței poate duce la ridicarea acestuia. Până atunci, oamenii ce sunt atinși de febră - în general copiii - și ajung să posede niște puteri foarte periculoase, sunt vânați și izgoniți, iar cei ce se ocupă de așa ceva sunt Destrierii - armata personală a regelui.

Personajele din O fereastră întunecată mi-au plăcut pentru că au avut voci distincte de la bun început și Rachel Gillig a creat niște conexiuni tare interesante între ele. Relația lui Elspeth cu Coșmarul e deosebită și a fost intrigant să urmăresc modul în care fata navighează prin viața de zi cu zi având încă o voce în capul ei, o voce nu tocmai prietenoasă. Elspeth are o relație foarte complicată cu familia ei, iar acest lucru de multe ori o pune în tot felul de situații jenante. Felul în care se construiește relația tinerei cu Ravyn este și acesta memorabil, pentru că nu e tipul clasic de s-au văzut/s-au urât/s-au plăcut, ci sunt foarte multe nuanțe în ceea ce privește sentimentele pe care le nutresc cei doi unul față de celălalt.