Intuiția este o
vibrație, o lungime de undă; ca un al șaselea simț, care se folosește de
celelalte cinci: poate lua forma unei voci, a unei imagini sau senzații, a unui
gust sau miros. Intuiția vorbește și prin vise. Totul poate vorbi, atât în
interior, cât și în exterior, iar la final, pur și simplu știi... dar nu știi
cum ai ajuns să știi.
Charlotte este o
tânără care după un episod de burnout, refuză la munca de birou și
decide să-și urmeze pasiunea pe care a abandonat-o în adolescență: dansul. Dar
lucrurile nu sunt roz: la orele ei de dans nu vin prea mulți elevi și acestea
nu-i asigură un venit stabil. Relația cu Tom pare să se îndrepte spre nicăieri.
Cicălelile mamei o scot din sărite. Simte că se sufocă.
Una dintre prietenele
ei apropiate, Stella, o susține permanent. Thea, o actriță pasionată de
Feng-shui, energii și regăsirea sinelui, o îndeamnă să își descopere intuiția.
Jeanne, mamă devotată și devoratoare de cărți motivaționale, îi asigură un loc
unde să stea.
Astfel, în Și-n
mintea mea dansam desculță de Olivia Zeitline,
Charlotte decide să își redescopere pasiunea, să iasă din bula ei și să își
urmeze intuiția. Pe parcursul acestui drum, va învăța să-și asculte vocea
interioară, să nu renunțe și să înțeleagă care sunt, de fapt, sentimentele ei
pentru oamenii din jur.
Fiecare vede lumea
din perspectiva lui, iar ceea ce se potrivește unuia nu i se potrivește
neapărat și celuilalt. Cu cât respectăm mai mult adevărul fiecăruia, cu atât
mai mult îl vom respecta pe al nostru.
Limbajul în carte
este simplist, presărat cu numeroase idei care clar sunt preluate din cărți
motivaționale; protagonista, deși e o femeie în toată firea, mai are momente
când își împărtășește ideile inflantile și consideră că acestea sunt bune. Tot
ea, deși situația ei financiară este precară, zi de zi își bea cafeaua de
dimineață, cu un croissant alături, la o brasserie.
Mi-a plăcut felul în
care își descoperă fricile și pasiunile; modul în care decide să-și asculte
inima; metodele de perfecționare pe care le pune în aplicare. Este ajutată și
de alte personaje, unidimensionale, ce-i drept, dar mereu acolo pentru a
propulsa acțiunea.
Și-n mintea mea
dansam desculță este genul de carte unde autoarea spune, nu arată și acest lucru iese
în evidență. Faptul că Olivia Zeitline e pasionată de dezvoltare personală se
simte din plin pe tot parcursul cărții, mai ales în ceea ce privește conturarea
anumitor personaje - prietenele Charlottei: Stella, Jeanne și Thea.
În ceea ce privește
relațiile dintre personaje, mi-a plăcut mult modul în care a evoluat relația
protagonistei cu Tom. Credeam că o va lua în altă direcție, așa că am fost
surprinsă să văd ce s-a întâmplat, de fapt. În peisaj mai apare un personaj
masculin, Aurelien, care e atât de ciudat și îndepărtat de realitatea asta,
încât aș fi vrut să-l văd mai mult în acțiune; cred că este un personaj care,
dacă ar fi dezvoltat mai mult, s-ar adeveri a fi unul atrăgător.
Romanul Și-n
mintea mea dansam desculță este o carte perfectă pentru a fi citită pe
plajă: cu un subiect nepretențios, personaje ușor de urmărit, limbaj simplu.
Dacă sunteți pasionați de literatura motivațională și dezvoltare personală,
cred că această carte v-ar impresiona mai mult decât m-a impresionat pe mine.
Mulțumesc editurii Act și Politon pentru volum. Cartea poate fi procurată aici.