Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu
este un roman despre iubirea care macină sufletul. Regretul se amestecă
cu ura, ura cu dragostea și dragostea cu regretul; acest cerc
neîntrerupt topește în el drama unei iubiri marcate de gelozie. Este în
fond, un fel de cortină care se ridică după ce dragostea și-a luat
zborul.
Nelinişte metafizică? Nelinişte metafizică e ...să simţi că lumea e fără
margini, că suntem atât de mici, că frumuseţea are pete şi e
trecătoare, că dreptatea nu se poate realiza, că nu putem şti niciodată
adevărul. Să fii, din cauza asta, trist… să iubeşti florile şi să
zâmbeşti când vezi oameni ca Nae Gheorghidiu, care nu bănuie nimic şi
îşi au socotelile lor.
De vreme ce tu tot mori, e ciudat, dar preferi să fie când ataci și nu
când fugi. Cred că senzația aceasta împacă un sentiment fundamental:
atacând, îți alegi tu, parcă, moartea; urmărit de altul și ajuns din
urmă, moartea ți-e impusă.
Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să cred în
Dumnezeu , nu m-aș fi putut realiza decât într-o dragoste absolută.