Februarie a fost o lună surprinzător de productivă, având în vedere că e cea mai scurtă lună din an. Am citit multe ebookuri, majoritatea din genul romance - nu a fost o alegere intenționată, dar uite că s-a potrivit :)
Am terminat de citit Gitanjali de Rabindranath Tagore, un volum început în ianuarie, plin de lirism, sentiment, virute, visare. Îmi place tare mult să descopăr cărți vechi, cu mesaje puternice și care mă transportă în lumi pe care nu mi-a fost dat să le cunosc.
Wintersong de S. Jae-Jones e un fantasy despre cum Regele Goblinilor își caută o soție, răpind fete tinere pentru a le duce în lumea lui de sub pământ. Protagonista, Liesl, pentru că este sora mai mare, decide să o salveze pe Kathe, răpită de rege, dar prețul pe care urmează să-l plătească e mult prea mare. Mi-a plăcut foarte mult premisa, iar prima jumătate a cărții a zburat pe neobservate, dar de la jumătate încolo, acțiunea s-a împotmolit, lucrurile au devenit neclare. Am spus mai multe (atenție, spoilere) pe GR.
Wait for You de J. Lynn (pseudonimul autoarei Jennifer A. Armentrout) e un romance unde acțiunea se axează pe Avery, care începe facultatea și decide să își ia viața de la capăt. Marcată de un eveniment traumatizant din trecut, lui Avery îi este greu să se apropie de oameni, mai ales de sexul opus, însă atunci când în peisaj apare Cameron, fata se trezește într-o mare încurcătură.
Deși nu e o capodoperă, Wait for You este o carte ce creionează foarte bine o traumă și modul în care aceasta modelează un spirit. Avery este foarte bine realizată, iar Cameron, deși pe alocuri pare mult prea Făt-Frumos, este genul de persoană pe care ai vrea să o ai aproape în calitate de prieten.
Am citit și un volum de poezie contemporană, Șterge conversația de Ronin Terente. M-am regăsit în anumite poezii, am trecut prin mai multe stări, am redescoperit orașul copilăriei mele. Volumul, deși este plin de realități crude, mi-a trezit nostalgia după niște vremuri irecuperabile. Mai multe am spus pe GR.
Un an plin de povești de Angela McAllister este un volum perfect pentru toți cititorii, cuprinzând povești din mai multe țări, fiecare ilustrând o pildă, reprezentând originea unei sărbători sau nașterea unui personaj mitologic.
Anul mutilat de Cristina Eșianu a fost o lectură dură, care ilustrează percepția unei imigrante românce atunci când se întoarce în țară după șapte ani de absență. Redescoperă țara sa natală și oamenii din jur, care cândva însemnau ceva pentru ea. E o lectură sumbră, dar autoarea găsește cuvintele potrivite pentru a te atrage în a citi mai departe.
Kurt de Teodor Bordeianu este un volum de povestiri scurte, din realitatea de zi cu zi, ilustrând greutățile prin care trece omul obișnuit. Autorul reușește să creeze personaje de care-ți pasă, în câteva paragrafe sau momente din viața lor.
The Revenge Pact de Ilsa Madden-Mills a fost volumul care a propulsat tot ce înseamnă light romance pe lista mea de lecturi în februarie. Urmărește viața a doi tineri ce sunt la facultate, Anastasia și Tate. Cei doi au un anturaj comun, dar ceva între ei nu se leagă, o repulsie reciprocă, până în momentul în care ceva urât are loc în viața Anastasiei. The Revenge Pact nu e o carte plină de lecții de viață sau de sensuri ascunse, e o lectură ușoară și optimistă.
Și, pentru că mi-a plăcut stilul autoarei, am ales să citesc și o altă serie semnată de ea. Primul volum, Not My Romeo, începe cu un blind date, când o bibliotecară dintr-un orășel minuscul se așează la masa unui străin, dar nu la masa corectă. Bărbatul care-i ține companie este un individ arhi-cunoscut, dar pe care protagonista nu-l recunoaște. Intrigat de acest aspect, el decide să se implice în jocul început de femeia care a greșit masa. Not My Romeo este un romance drăguț, cu o protagonistă cu picioarele pe pâmănt și cu un protagonist pe măsura ei.
Not My Match de Ilsa Madden-Mills urmărește viața amoroasă a surorii protagonistei din volumul anterior și a bărbatului care nu ar trebui să intre în vizorul ei, însă dragostea e oarbă și deseori lipsită de rațiune. Autoarea știe să creeze personaje alături de care să pășești în narațiune și cu siguranță voi mai citi cărți semnate de ea când mi se face dor de un romance mai optimist.
Ultimul volum citit în februarie este Kingdom of the Wicked de Kerri Maniscalco, un fantasy unde acțiunea are loc în Italia secolului al XVIII-lea (?), unde vrăjitoarele sunt nevoite să se ascundă de ochii lumii, riscând altfel să fie masacrate. Emilia și Vittoria sunt vrăjitoare gemene și reușesc să ducă o viață liniștită, până în momentul în care Vittoria este asasinată și Emilia, în căutarea răspunsurilor, invocă un demon - și nu un simplu demon, ci unul dintre cei mai puternici.
Mi-a plăcut volumul, autoarea știe să creeze atmosfera și să descrie tot ce înseamnă mâncare, iar personajele pe care le inventează sunt ușor de îndrăgit. Wrath, pe care Emilia îl convocă, e un personaj care cred că e foarte bine reprezentat, având în vedere că nu este o ființă umană. Emilia are și minusurile ei, dar, per total, volumul a fost interesant și voi continua seria și sper să se traducă și la noi.
*
Probabil că rubrica aceasta va deveni o rubrică permanentă, dar am și niște cărți abandonate în februarie - patru la număr.
Însemnări dintr-un bordel turcesc de Philip OCeallaigh - e un volum de povestiri, dar nu am reușit să trec de prima. Stilul de scriere nu se pliază deloc pe gusturile mele, așa că nu am insistat.
Nunta: Rochia de mireasă de Rachel Hauck a fost un volum pe care am vrut, mult de tot, să-l iubesc, dar nu a fost să fie. Protagonista este o tânără ce deține un salon de rochii de mireasă și cumpără la o licitație un cufăr încuiat, despre care nu știe nimic. Deși nu am avut mari așteptări de la carte, mă gândeam că în paginile sale voi găsi o protagonistă pe care să o îndrăgesc, dar la un moment dat apare în narațiune un pasaj care m-a scos complet din atmosferă și nu am mai putut continua.
Azgad de Andra E. Dragomir e un volum de fantasy autohton pe care am vrut mult de tot să-l citesc, dar după câteva capitole mi-am dat seama că nu e pe placul meu. Nu am reușit să mă conectez nici la acțiune, nici să creez o legătură cu personajele.
Un alt volum de fantasy abandonat în februarie este Vraja oaselor sub clar de lună de Kathryn Purdie. Aceeași poveste ca și cu Azgad: după câteva capitole, nu am reușit să mă conectez la narațiune, persoanjele nu mi-au captat atenția, lucrurile se întâmplă și stagnează în același timp.
Acestea au fost lecturile mele pentru februarie. Voi ce ați mai citit?
