Recenzie literară: Trilogia Jocurile foamei de Suzanne Collins (2008-2010)

Trilogia The Hunger Games/ Jocurile foamei se numără printre primele cărți ce m-au inițiat în genul Young Adult, deși foarte mult timp am fost reticentă în ceea ce privește cărțile pentru adolescenți. Povestea lui Katniss Everdeen, universul în care aceasta trăiește și evenimentele care au loc sunt interesante, pe alocuri tragice, dar cu o urmă de speranță pentru un viitor mai bun. Vizionare plăcută!

Drumul spre minimalism: Rezultate finale pentru anul acesta + planuri pentru viitor

Prima dată am vorbit despre proiectul Drumul spre minimalism anul trecut, pe 5 septembrie. Mi-am propus să derulez acest drum timp de un an, notându-mi reușitele și nereușitele pe blog. Acum, odată cu trecerea celor 52 de săptămâni, rezultatele sunt diferite de așteptările mele. Note to self: să nu mai am așteptări, mai ales din partea propriei persoane. Dacă sunteți nou/ă- pe blog și vreți să-mi urmăriți documentarea timp de un an al acestui proiect, găsiți toate articolele în această categorie.

 Cele mai importante idei pe care mi-am propus să le pun în aplicare au fost:

- să-mi fac ordine în haine, astfel încât să fiu mulțumită de articolele pe care le am, să le port, să le pot combina între ele în cât mai multe ținute;

- să încep să consum cât mai responsabil produsele cosmetice - să termin ce am început, să încep să cumpăr doar produse ce nu sunt testate pe animale;

- să nu mai cumpăr cărți/să am munți de volume ce stau în casă (#citescceam);

- să îmi organizez cât mai bine timpul;

- să fiu mai responsabilă în ceea ce privește finanțele.
Am reușit? Pe alocuri da, pe alocuri nu.
- am cumpărat haine; ce-i drept, articole versatile, pe care le port cu mare drag. Încă mai am două genți pline cu haine pe care nu le-am donat încă (pentru că sunt o leneșă, dar ar cam trebui să fac și pasul acesta);
- numărul de produse cosmetice cumva a rămas la fel - deși mă axez pe a termina produse ce nu-mi plac în mod special sau care sunt vechi. Totuși, acum conștientizez cât timp îmi ia să termin ceva, deci sunt mult mai atentă atunci când cumpăr ceva nou;
- la capitolul cărți mă pot „lăuda” cu 16 volume necitite, dintre care 2 începute și 2 cel mai probabil care nu vor fi citite (fac parte dintr-o trilogie și primul volum nu mă încântă atât de mult încât să vreau să o continui). O perioadă am scăpat de cărți prin intermediul #carteacălătoare (puteți urmări hastagul pe contul meu de Instagram), dar mă gândesc de azi înainte fie să vând volumele citite - dacă arată bine, fie să le donez;
- cel mai greu îmi este cu organizarea timpului - deși am un planner, unele zile decurg ceva mai haotic decât mi-aș dori. Dar lucrez la acest aspect;
-nu în ultimul rând, finanțele. Simt că sunt mai responsabilă cu banii și mai atentă atunci când vine vorba de a cumpăra ceva.
Cam acestea sunt reușitele mele în anul meu de minimalism. Voi continua să descopăr noi orizonturi, idei pe care să le pun în aplicare, să scap de obiectele pe care nu le folosesc și care îmi ocupă spațiu. Cu acest articol, cel mai probabil, se încheie Drumul spre minimalism pe blog - nu pun mâna în foc, dar așa presimt. Ne vedem pe Instagram pentru eventualele updateuri :)

Recenzie literară: Zuleiha deschide ochii de Guzel Yakhina (2015)

Zuleiha deschide ochii este povestea unei națiuni, într-o perioadă tulbure, văzută prin ochii lui Zuleiha, o tânără ce este ruptă din sânul unei familii prea puțin iubitoare și aruncată în iureșul istoriei. Foamea, frica, o nouă viață, dar și iubirea, fericirea și dăruirea de sine - toate aceste elemente se îmbină frumos într-o poveste cât se poate de complexă.

Recenzie literară: Vulpea albastră de Sjón(2003)

Vulpea albastră face parte din categoria cărților magice. Atât subiectul - „vânarea” Vulpii Albastre și rememorarea trecutului - cât și atmosfera din roman - o poveste de iarnă în inima unor munți înzăpeziți, departe de lume - au transformat lectura acestei cărți într-o călătorie palpitantă. Mai multe detalii în filmulețul de mai jos:

Recenzie literară: Poveste de iubire de Erich Segal (1970)

Ce este iubirea și în câte forme poate să apară? Pentru Oliver Barrett al IV-lea, un chip puțin cunoscut îi schimbă viața într-o clipă. Cine este misterioasa Jenny Cavilleri? Recenzia completă o găsiți mai jos:

Recenzie literară: Oscar și Tanti Roz de E. E. Schmidt (2002)

Oscar are 10 ani și e bolnav de cancer. Știe că urmează să dispară în curând, dar acest lucru nu-l întristează. Sunt alte evenimente ce se întâmplă în jur ce-l pun pe gânduri, iar apariția lui Tanti Roz este mai mult decât bine-venită.

Romanul lui E. E. Schmidt tratează un subiect sensibil, dar care este prezentat într-un mod aparte. Vă invit să urmăriți videoclipul și să-mi spuneți ce părere aveți despre acest roman - dacă l-ați citit - și dacă nu, vă tentează?

Recenzie literară: Hendrik de Mol și Planeta de Jad de K. J. Mecklenfeld (2016)

Orson este un urs aflat într-o navă spațială. Nu are pe nimeni în preajmă, așa că străbate Universul Cunoscut în liniște, până când o jucărie din lemn ciudată, Calavera, nu dă buzna pe navă și nu fură o sferă. Una de Jad.

După ce se reîntoarce pe Pământ, după o aventură pe cinste, Hendrik de Mol pare a fi un băiat obișnuit, care s-a tratat de agorafobie. Pierderea bunicului Martinus este o lovitură grea, dar băiatul o are pe mama sa alături și din nefericire, pe unchiul Severin. Și o altă problemă: Floris, bătăușul de la școală, ce are grijă ca zilele lui Hendrik să fie pline de frică. Berend, cândva jucăria lui preferată, acum este neglijat, datorită faptului că băiatului îi este rușine să mai poarte un urs verde cu el. Relația cu Hildegard este și ea tensionată, din motive pe care niciunul nu le poate explica.

Totul se schimbă în ziua în care dispare mama. Hendrik este sigur că Severin are ceva de spus în această privință, dar apoi mai intervine ceva: apare Calavera, care nu a renunțat niciodată la planurile sale mărețe. Puf! Și toți oamenii de lângă Calavera - Severin, Hendrik, Hildegard și Floris sunt transformați în plușuri, iar Orson, care a venit să-i avertizeze despre pericol, descoperă puzzle-ul din camera lui Hendrik - o planetă de jad dăruită de bunicul Martinus, aproape identică cu cea furată de lemnos.

Hendrik de Mol și Planeta de Jad este o poveste despre prietenie, curaj, înțelegere, frică, camaraderie, nebunie, speranță. Mi-a plăcut mai mult decât primul volum, atât datorită personajelor - unele cunoscute, altele mai puțin - dar și a acțiunii. Planeta de Jad, o enigmă care aparent nu valorează nimic, reprezintă țelul antagonistului - Calavera, care și-a scuns sufletul într-un copil de piatră și atâta timp cât acesta nu este expus, nimic nu-l poate opri pe lemnos din calea sa, care de data aceasta, duce spre puterea ascunsă în planetă.

Felul în care este dezvoltată relația lui Hendrik cu Floris, cei doi făcând schimb de putere după ce sunt transformați în plușuri, este reușit și bine reprezentat, mi-a plăcut mult cum a evoluat aceasta. Floris este un copil ce profită de neputința celora mai slabi decât el, recurge la violență de fiecare dată când vrea să obțină ceva, dar în spatele comportamentului său se ascund multe lucruri...

Aventurile de pe Planeta de Jad, dar și reîntoarcerea pe Planeta de Aur și vizitarea Planetei Monștrilor, străbaterea Universului Cunoscut și regăsirea prietenilor demult pierduți, dar și a speranței, forța care există atunci când toate celelalte dispar, au făcut din această carte o lectură palpitantă, pe care am savurat-o din plin în aceste zile călduroase de august.

Deși este trecută ca fiind o carte pentru copii, eu o recomand tututror - pentru că în spatele fiecărei jucării se ascunde un copil, iar umbra acestuia, cu siguranță, este încă prezentă în adultul de azi și de mâine.