Recenzie literară: Casa veseliei de Edith Wharton (1905)

 Lily Bart, o tânără dintr-o familie bogată, dar ruinată, își petrece zilele în compania unor oameni înstăriți, se gândește doar la rochii, dineuri și jocuri de bridge. Deși se apropie de vârsta de 30 de ani, Lily este încă o femeie nemăritată, ceea ce în societatea înaltă a New Yorkului din 1905 poate însemna mai multe lucruri, de obicei dezagreabile. Însă Lily, o tânără foarte frumoasă, rafinată și plăcută, cucerește inimile tuturor, iar statutul ei este trecut cu vederea.

Casa veseliei de Edith Wharton e un bildungsroman, pentru că, dacă la început cititorul descoperă o tânără veselă, fără nicio grijă, care se bucură de atenție și de susținerea - mai ales financiară - a prietenilor ei bogați, statutul ei de femeie nemăritată începe să-i creeze neplăceri, iar spre finalul romanului, cititorul o descoperă pe acea Lily Bart pe care tânăra o vede în oglindă, departe de luminile saloanelor și de atenția prietenilor. Mi-a plăcut să urmăresc povestea ascensiunii în societate a lui Lily, dar și felul în care viața a făcut-o să realizeze cine este ea și să-i deschidă larg ochii în anumite momente cruciale. 

Recenzie literară: Vârsta inocenței de Edith Wharton (1920)

Lucrul cel mai rău în a-ţi face datoria este acela de a deveni incapabil să mai faci şi altceva.

Mi-a fost dor de un clasic. Un clasic ce te aruncă în valurile unor moravuri demult dispărute într-o anumită formă, dar încă păstrate în micile subtilități pe care se ține o societate. Mi-a fost dor de personaje sensibile, dincolo de simpla sensibilitate fizică. Mi-a fost dor de o poveste ce te aruncă dintr-un colț în altul, dintr-o stare deprimantă în una și mai deprimantă, ca mai apoi să ridice ușor cortina pentru a-ți arăta că există și ceva luminos în toată negura vieții.

Recenzie literară: The Glimpses of the Moon de Edith Wharton (1922)

Unele romane se vor citite în liniște, cu o ceașcă de ceai lângă. Romanul de azi, The Glimpses of the Moon de Edith Wharton, se încadrează în această categorie - o lectură molcomă, personaje ce nu se grăbesc (dar totuși își trăiesc viața) și o atmosferă ce te duce cu gândul la universul eminescian. Vizionare plăcută!