joi, 19 noiembrie 2020

Recenzie literară: Regele Ugu. Mumia și comoara blestemată de Adam Stower (2019)

Mi-a plăcut să mă reîntorc în universul romanelor semnate de Adam Stower, iar Anca Bărbulescu face o treabă fantastică cu adaptarea numelor personajelor în limba română :)



Recenzie literară: Regele Ugu. Mumia și comoara blestemată de Adam Stower (2019)

Regele Ugu. Mumia și comoara blestemată este o carte la fel de frumoasă și captivantă ca și primul volum din serie. Este o plăcere să te reîntâlnești cu personajele deja cunoscute, să descoperi personaje ce în primul volum erau mai puțin relevante sau să întâlnești un nou val de răufăcători foarte bine construiți. Adam Stower creează niște personaje haioase, sincere în acțiunile pe care le întreprind, inventive în tot felul de domenii și mereu gata să te surprindă.

Mi-a făcut plăcere să îl reîntâlnesc pe Andi, care continuă să fie un copil curios, dornic să-și facă prieteni; pe Regele Ugu, pentru care o prietenie valorează mai mult decât tot aurul din lume; pe domnul Murătoru, un profesor de istorie îndrăgostit de fursecurile cu ciocolată. Autorul țese o poveste interesantă, dinamică, iar personajele pe care le implică în aceasta sunt formidabile, mereu gata să-ți trezească zâmbetul pe buze.

marți, 17 noiembrie 2020

Recenzie literară: Fum de Ivan Turgheniev (1867)

Bilanț literar: Octombrie 2020

Salutare  și bine v-am regăsit în ultima lună a acestei toamne! Sper că schimbarea orei nu v-a afectat prea mult și că vă bucurați de lecturi interesante.

În octombrie am citit destul de variat și per total, sunt mulțumită de ce cărți au ajuns să-mi bucure atenția.


Voi începe în ordine cronologică, prima carte terminată în octombrie fiind La paradisul femeilor de Emile Zola. Un roman clasic pe care mă bucur că l-am descoperit mai bine mai târziu decât niciodată. Relatează povestea unei tinere din provincie care vine la Paris să-și caute un rost în viață, ajungând să fie vânzătoare în scandalosul magazin La paradisul femeilor. Impresiile mele despre carte le găsiți mai sus.

Seduce Me at Sunrise de Lisa Kleypas urmărește povestea amoroasă a uneia dintre surorile Hathaways. De data aceasta, este vorba despre sora fragilă, pe care toți o consideră mult prea slabă și o femeie ce nu are cum să își trăiască viața așa cum pot ceilalți. Ei bine, fata demonstrează altceva...


Tempt Me at Twilight este cartea surorii mijlocii din familia Hathaway, care-și dorește un mariaj liniștit, alături de un om potolit, care nu iese în evidență. Dar soarta îi pregătește alt fel de uniune. Din nou, Lisa Kleypas atrage cititorul prin intermediul unor personaje plăcute, ușor clișeice, dar pe care le urmărești cu interes.


Married By Morning este povestea de dragoste a singurului bărbat din familia Hathaway și e una dintre cărțile ce mi-a plăcut mai mult decât restul, datorită felului în care personajul principal este construit pe parcursul celorlalte romane, ca să-l descoperi în totalitate în acest volum. Nici aleasa inimii lui nu este mai puțin atrăgătoare, ca personaj, nu neapărat ca aspect fizic.


Love in the Afternoon este volumul ce încheie povestea celor din clanul Hathaway, axându-se pe relația amoroasă a mezinei. Acest roman e ceva mai serios, aducând în discuție PTSD-ul și modul în care acesta (ar fi fost) este perceput în societatea victoriană.


Regele Ugu de Adam Stower este o carte pentru copii tare simpatică, tratând subiecte precum prietenia și aventura, foarte frumos exemplificate. Personajele sunt drăguțe, atmosfera una de poveste și te transpune în totalitate în acea stare de spirit pe care o aveai când erai mic și te aventurai în cine știe ce peripeție alături de prietenii tăi.
Tot în octombrie am terminat de citit o non ficțiune, Sensul iubirii: Revoluția științifică a relațiilor de dragoste semnată de Dr. Sue Johnson. Mai multe detalii legate de această lectură găsiți în articolul dedicat volumului.


Cititorul de Bernhard Schlink este un volum ce face parte din categoria cărților pe care, oarecum, regret că nu le-am descoperit mai devreme. În același timp, mă gândesc că poate la o altă vârstă aș fi văzut diferit atât povestea, cât și motivațiile personajelor.


Vechiul oraș imperial de Yasunari Kawabata a fost un roman scurt, dar cald, unde accentul a fost pus mai mult pe oraș în sine: tradiții, modul în care curge timpul peste acest loc, istoria într-o permanentă mișcare, impactul evenimentelor din secolul trecut asupra populației locale.


Pasageri. Antologia de proză scurtă a Școlii de vară Gheorghe Crăciun este un volum pe care l-am primit de la prietenii de la editura Paralela 45. Unele dintre povestiri mi-au plăcut, pe altele nu am reușit să le descifrez, dar mi-a plăcut aerul de exercițiu care planează asupra fiecărui fragment lecturat.


Poartă-ți plugul peste oasele morților de Olga Tokarczuk a fost o carte pe care am citit-o cu sufletul la gură. Foarte atmosferică, plină de mister, perfectă pentru serile reci de toamnă.

Și, ca să închei acest bilanț întârziat pe o notă optimistă, am abandonat un roman în octombrie.


Regatul sufletelor de Rena Barron este un volum pe care l-am câștigat la un concurs semnat de Cărți cu Colți (organizează des concursuri tare faine pe contul ei de Instagram, vă recomand să o urmăriți) și m-am bucurat, pentru că aveam cartea pusă pe lista de To-Read pe Goodreads.
Vreo 70 de pagini lecturate și am luat decizia să nu mă mai torturez. Povestea nu m-a prins deloc, deși premisa era promițătoare. Mult prea multe lucruri se întâmplau și nu se întâmplau - povestea nu se mișca dintr-un punct mort, dar tot ce înseamnă construcția lumii, felurile de magie, clanurile, viața de la palat, toate mi-au făcut impresia că au fost prezentate cititorului mult prea devreme, mult prea repede, acaparând tot acel spațiu destinat dezvoltării protagonistei. Nu regret că am abandonat o lectură ce nu mă încânta, regret faptul că am avut alte așteptări.

Acestea fiind spuse, cum a fost luna voastră în materie de lecturi? Ce cărți au rămas cu voi, zile întregi după ce le-ați terminat, ce cărți ați abandonat, ce lecturi ați mai descoperit?

joi, 5 noiembrie 2020

Recenzie literară: Poartă-ți plugul peste oasele morților de Olga Tokarczuk (2009)

Poartă-ți plugul peste oasele morților de Olga Tokarczuk este un thriller atmosferic, captivant și foarte bine scris. Acțiunea o urmărim din perspectiva protagonistei, care este o foarte bună povestitoare. Bătrâna doamnă Duszejko relatează cu lux de amănunte ce se întâmplă în jurul ei, insistă pe faptul că dreptatea este un element important pentru sănătatea unei societăți, iar felul în care descrie oamenii ce o înconjoară transpune cititorul în acțiune. Protagonista are o serie de principii pe care nu le încalcă niciodată, tabieturi stranii, este obsedată de astrologie și de poezia lui William Blacke, dar are și un farmec aparte, care-i atrage pe ceilalți oameni din jurul ei.  Nu am fost mereu de acord cu punctul ei de vedere sau cu modul în care a acționat, dar implicarea ei în viața satului a oferit poveștii un farmec aparte. Olga Tokarczuk  creează un personaj realist, reprezentând în toată splendoarea modul în care este văzută și tratată femeia bătrână într-o societate unde această categorie de oameni nu mai reprezintă un interes.


Romanul semnat de Olga Tokarczuk este o lectură captivantă, foarte bogată în evenimente și simboluri, dar și foarte reprezentativă pentru o comunitate mică, izolată, unde vocea unei bătrâne ciudate este rareori auzită. Evenimentele se desfășoară într-un ritm potrivit, atmosfera este bine construită, iar personalitatea Janinei o transformă pe aceasta într-o protagonistă deosebită.


joi, 29 octombrie 2020

Recenzie literară: Vechiul oraș imperial de Yasunari Kawabata (1962)

Un copil drept precum cedrii ar fi minunat, dar aşa ceva nu există, şi chiar dacă ar exista, la un moment dat tot ar da de greu. Eu cred că important e ca pomul să crească, chiar dacă se îndoaie sau se pleacă...

joi, 22 octombrie 2020

Recenzie literară: Cititorul de Bernhard Schlink (1995)

Ştiu, neasumarea este o variantă obscură a trădării. Din afară nu se vede dacă cineva se leapădă de celălalt sau doar păstrează discreţie, menajează, evită unele chestiuni penibile sau neplăcute. Dar cel ce nu-şi asumă o stare de lucruri o ştie cu precizie. Iar unei legături i se ia pământul de sub picioare prin simpla neasumare, în egală măsură ca şi prin variantele spectaculoase ale trădării.