Recenzie literară: Cerberus de Marius Albert Neguț (2020)

Cerberus este un volum despre familie și despre valorile pe care le are un om, dar și despre societatea românească, lupta pentru supremație, legea junglei care încă domnește în anumite cercuri. Romanul introduce cititorul în lumea din spatele cortinei, acolo unde cei slabi și săraci, care nu mai au ce pierde, sunt capabili de fapte îngrozitoare, doar de dragul de a ajunge în partea de sus a lanțului trofic.

Vă recomand romanul dacă vă plac cărțile cu un stil simplu de scriere, dar în care acțiunea este una dinamică și subiectul abordat unul serios. La fel, Cerberus e un roman care exemplifică o realitate care există încontinuu în preajma noastră și merită citit dacă sunteți în căutarea unui autor român contemporan care scrie bine.

Recenzie literară: Dante, Divina Comedie povestită pentru copii de Corina Anton (2021)

Divina Comedie este o operă magnifică, ce poartă cititorul, împreună cu Dante, prin locuri fantastice, unde Dante întâlnește sau reîntâlnește tot felul de oameni, care s-au evidențiat pe parcursul vieții și cărora li s-a stabilit locul în lumea de apoi. Astfel, alături de protagoniști, întâlnim filosofi din antichitate, politicieni mârșavi din zilele lui Alighieri, personaje mitologice sau oratori care au dus la pierzanie orașe întregi. Fiecare cerc din infern este destinat unei categorii mari de oameni - de exemplu, cercul sinucigașilor, cercul clevetitorilor sau a celora ce și-au mințit aproapele și au profitat de bunătatea acestuia. Aceeași orânduire se observă și în purgatoriu, unde poetul, alături de Vergiliu, cunoaște tot felul de personalități, iar în Paradis are ocazia să întâlnească sufletele care s-au evidențiat în viață prin bunătatea și curățenia sufletului de care au dat dovadă.

Corina Anton reușește să prezinte stufoasa operă într-o formă pe înțelesul copiilor, evidențiind întâlnirile principale a lui Dante, dar și sentimentele ce-l macină la fiecare urcuș. Ilustrațiile de Mihail Coșulețu subliniază călătoria poetului și surprind cele mai importante momente.

Recenzie literară: Pactul de Elle Kennedy, Off Campus #1 (2015)

Pactul de Elle Kennedy este un romance perfect pentru cei care-și doresc să se piardă în atmosfera vieții de student, unde încă nu știi ce vei face mai departe, dar știi că timpul pentru a te distra e limitat. Felul în care scrie Elle Kennedy este unul captivant, personajele sunt amuzante, atmosfera incendiară, iar povestea, deși e previzibilă, tot te ține cu sufletul la gură datorită personajelor.

Recenzie literară: Amândoi mor la sfârșit de Adam Silvera (2017)

Nu vreau să-mi petrec ultima zi întrebându-mă dacă oamenii sunt sinceri când îmi spun vorbe triste. Nimeni nu ar trebui să-și petreacă ultimele ore îndoindu-se de oameni.

Recenzie literară: Kinderland de Liliana Corobca (2013)

Am ascultat pământul și el respira. Atunci pe drum nu mă temeam de nimic. Dacă vreun fir de iarbă m-ar fi întrebat ceva, i-aș fi răspuns, fără să mă sperii. Mă gândesc dacă în casa noastră tot pământul se aude respirând sau e altcineva. Nu vreau să mă mai tem.

Răutatea nu este întotdeauna opusul bunătății. Noi, copiii, nu înțelegem asta. Nimicul este opusul lor, nimicul înseamnă un fel de politețe, neimplicare, indiferență. Răutatea este vie și este mai aproape de bunătate decât indiferența. Este ca dragostea și cu ura pe care le desparte uneori un singur pas. Răutatea este o simțire cu stări precum remușcarea, căința. Indiferența e o stare moartă, fără simțiri. Cu ea este greu de luptat.

Puternic este acela care știe să obțină energie, forță din inima lui, acela care se alimentează pe sine, construindu-și propria hidrocentrală. Care produce lumină din interior. Acești oameni sunt foarte puțini. De fapt, toți oamenii își au propria hidrocentrală, dar preferă să se alimenteze de la stat. Nu-și dau seama ce sursă de lumină constituie propria lor ființă, câtă bogăție au în ei.

Așteptarea e ca un animal mic, nici domestic, nici sălbatic, când cuminte și adormit, când rău și dezlănțuit, care merge înaintea rațiunii și a gândurilor liniștitoare.

Recenzie literară: Toate pânzele sus! de Radu Tudoran (1954)

Toate pânzele sus de Radu Tudoran este povestea unui grup de oameni dornici de aventură, adunați pe o corabie sub conducerea unui căpitan iscusit, idealist și romantic. Anton Lupan cucerește oamenii prin sinceritatea, istețimea și corectitudinea sa, iar echipajul Speranței - noul nume pe care-l primește corabia - este pregătit să-l urmeze oriunde.

Mi-a plăcut foarte mult construcția dialogului, felul în care autorul reușește să surprindă vastitatea lumii prin intermediul descrierilor sale și a peripețiilor în care sunt prinse personajele. Viața de la sfârșitul anilor 1800, pirații, călătoriile periculoase și importanța încă majoră a corăbiilor în comerț și comunicare între locuri îndepărtate - sunt aspecte pe care Radu Tudoran le abordează într-un mod aparte, ce te cucerește imediat și te implică în atmosferă. Un aspect care mie personal mi-a plăcut, dar e posibil să nu fie pe placul altor cititori, este faptul că, din când în când, naratorul oprește povestea pentru a-i face cunoștință cititorului cu nautica, înșirând pe mai multe pagini informații despre nave, despre viața marinărească sau despre unitățile de măsură folosite pe mare.

Recenzie literară: Habarnam în Orașul de Piatră de I. Nosov (2013)

Habarnam în Orașul de Piatră de I. Nosov reprezintă continuarea aventurilor lui Habarnam și a prietenilor săi, niște prichindei tare simpatici, care tratează orice boală cu miere, alimentează mașinile sau avioanele cu sirop și au o viziune deosebită despre viață. Întâlnirea cu prichindeii din Orașul de Piatră, un loc în care predomină geometria, atât în arhitectură cât și în modul de gândire a populației, îi uimește pe prietenii noștri, dar aceștia nu se dau bătuți, fiind dispuși să le arate noilor prieteni cât de frumoasă este lumea dincolo de clădirile perfecte.

Romanul semnat de I. Nosov este o reîntâlnire cu personajele copilăriei, o imersare în lumea unor omuleți care încearcă să vadă doar frumosul, omuleți ce sunt foarte inventivi, haioși, ursuzi, neglijenți sau chiar fixiști. E imposibil să nu găsești un prichindel care să-ți pice cu tronc, pentru mine, Habarnam fiind acel prichindel viața căruia aș urmări-o în încă o mie de volume de peripeții.