joi, 9 iunie 2022
Recenzie literară: Sărutul pictat de Elizabeth Hickey (2005)
joi, 2 iunie 2022
Recenzie literară: Fata de pe Titanic. Întoarcerea acasă de Hazel Gaynor (2012)
În aprilie 1912, 14 irlandezi pleacă din sătulețul lor pentru a se îmbarca pe cea mai mare și impunătoare navă din lume - faimosul Titanic. În 1982, la împlinirea a 70 de ani de la cea mai răsunătoare tragedie navală, Grace, nepoata lui Maggie, află cu stupoare că străbunica ei este una dintre supraviețuitoarele de pe Titanic. Aflată într-o etapă complicată în viață, Grace este încurajată de Maggie să scrie povestea pe care bătrâna nu a mai spus-o nimănui.
Romanul semnat de Hazel Gaynor mi-a plăcut mult pentru felul în care evocă atmosfera vremii, pentru poveștile de viață atât de diferite, dar care se împletesc, datorită sorții, în cele mai neobișnuite împrejurări. Confesiunea lui Maggie, rememorarea trecutului, decizia lui Grace să aducă la lumină o poveste tragică și plină de amintiri dureroase oferă narativei un aer aparte.
miercuri, 1 iunie 2022
Bilanț literar: Mai 2022
Un sfârșit de primăvară mult-așteptat!
Din acest punct, Nina trebuie să lupte atât pentru a-și găsi și salva sora demult pierdută, cât și pentru a o proteja pe micuța Ettie. Lucrurile nu sunt tocmai simple, pentru că la Curtea Miracolelor cel mai mult contează Legea, iar Nina are de gând să o încalce.
Luna de la Kiev e o poezie simplă, cu un puternic impact emoțional. Am crescut cu poveștile pe care le-a scris Gianni Rodari, e unul dintre autorii mei preferați din copilărie și vă recomand cu cea mai mare căldură să-i citiți poveștile copiilor voștri - sunt uimitoare, pline de lumină și speranță. |
Poveștile bufniței. Pisoiul care se temea de orice de Eric-Emmanuel Schmitt este o povestioară superbă, despre curaj, prietenie și dorința de a proteja aproapele. Ilustrațiile m-au încântat prin drăgălășenia lor.
În Heartless de Marissa Meyer, Regatul Cupelor este condus de un rege naiv și de-a dreptul nătâng, care trăiește pentru distracții și refuză să ia atitudine atunci când în regatul său să întâmplă lucruri nu tocmai vesele. La unul dintre baluri, Cath află cu stupoare că regele vrea să o facă regina sa și la același bal, tânăra întâlnește un băiat pe care l-a visat de mai multe ori. Acesta se adeverește a fi Jest, noul Jocker al curții și, pornind de la acest bal, viața lui Cath se schimbă pentru totdeauna.
Tare mi-a plăcut cartea, pentru că a avut de toate - o lume fantastică în care vrei să te pierzi, personaje inedite, o poveste de dragoste bine țesută, o dezvoltare fascinantă a protagonistei. Felul în care Cath parcurge drumul de la o fată naivă la o regină nemiloasă a fost interesant de urmărit și autoarea a surprins foarte bine acele momente de cotitură în viața lui Cath care au adus-o pe tron.
Marissa Meyer țese în Aurit un basm întunecat, plin de mistere, întuneric, vise spulberate și speranțe deșarte. Într-o lume în care zeii nu interacționează prea des cu oamenii, nopțile cu lună îi aparțin Regelui Elf, care răspândește teroarea și groaza peste tot pe unde calcă. Pentru această creatură a întunericului, Serilda este o jucărie care poate să-i satisfacă un interes ascuns, iar fata trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru a rămâne în viață. La mijlocul acestui joc este prins tatăl Serildei, copiii de care are fata grijă, satul ei întreg și nu numai.
Aurit de Marissa Meyer e un roman plin de folclor, mitologie și magie, surprinzând cele mai întunecate și bizare tradiții, vrăji și creaturi, care încearcă să intre în lumea muritorilor și să aibă un impact asupra oamenilor.
O altă dezamăgire - și abandonare - a fost Orașul care ne unește de N. K. Jemisin. Premisa cărții mi-a plăcut foarte mult - oameni care se transformă în orașe, distopie, New York - însă după nici douăzeci de pagini m-am plictisit de moarte. Nu a ajutat nici faptul că la fiecare jumătate de paragraf se menționează aspectul rasial al societății și acest lucru l-am văzut ca pe ceva forțat. Cred că voi rămâne la ficțiunea autoarei pe partea de medieval fantasy - încă vreau să citesc seria Al Cincilea Anotimp și să o continui pe cea care începe cu Cele o sută de mii de regate.
Mirii nemuririi de Radu Aldulescu este o carte pe care am abandonat-o pentru că povestea nu se îndrepta nicăieri. Stilul de scriere mi-a plăcut, dar nu a fost suficient cât să mă facă să vreau să continui romanul.
Iisus din întuneric de Radu Găvan este o altă carte pe care am abandonat-o pentru că, deși mi-a plăcut proza în sine, începutul este foarte lent și nu m-a captivat deloc narațiunea. Pur și simplu nu m-am putut conecta la poveste.
Acestea au fost cărțile lunii mai. Voi ce ați mai citit?
joi, 26 mai 2022
Recenzie literară: Aurit de Marissa Meyer (2021)
Aurit este o carte întunecată, unde povestea mereu are două versiuni, iar eroii nu sunt mereu cei care câștigă lupta. Serilda e o protagonistă pe care am urmărit-o cu drag - este neînfricată, mereu știe să dea niște replici care deseori m-au amuzat, oamenii la care ține sunt mereu pentru ea pe primul loc și fata e dispusă să facă orice pentru a-i salva pe cei din jur de forțele întunericului.
Un punct slab în carte mi s-a părut relația Serildei cu Gild - se dezvoltă mult prea repede. Totuși, în contextul cărții, nu e un lucru care să mă scoată complet din atmosferă. Mi-a plăcut felul în care se termină romanul și abia aștept continuarea.
joi, 19 mai 2022
Recenzie literară: Heartless de Marissa Meyer (2016)
Catherine Pinkerton este fiică de marchiz și, deși statutul ei social este unul foarte bine conturat, Cath simte că se sufocă în lumea în care trebuie să trăiască. Tot ce-și dorește ea este să deschidă o cofetărie și să-și urmeze pasiunea - cea de a fi patiser, însă părinții ei au alte planuri mărețe, iar opinia lui Cath nu este luată în considerare.
Heartless de Marissa Meyer a fost o lectură captivantă - autoarea știe să creeze o lume vastă și plină de culoare, inspirându-se din universul creat de Lewis Caroll, împrumutând câteva personaje din Alice în Țara Minunilor și țesând drumul pe care-l parcurge nemiloasa Regină de Cupă de la fata plină de optimism la monarhul lipsit de inimă.
joi, 12 mai 2022
Recenzie literară: Curtea Miracolelor de Kester Grant (2020)
Eponine Thenardier este o fată care ajunge să devină membră a Ghildei Hoților, fiind cunoscută de cei din jur drept Pisica Neagră. Aderarea ei la ghildă nu a fost o decizie proprie, iar Nina speră să o poată scăpa pe sora ei, Azelma, care a fost luată de tigru - temutul lord al ghildei trupului. Timpul trece și Nina ajunge să o aibă în grija sa pe Cosette - Ettie, o fetiță pe care Tigrul și-o dorește foarte mult. Din acest punct, Nina trebuie să lupte atât pentru a-și găsi și salva sora demult pierdută, cât și pentru a o proteja pe micuța Ettie. Lucrurile nu sunt tocmai simple, pentru că la Curtea Miracolelor cel mai mult contează Legea, iar Nina are de gând să o încalce.
În acest volum Kester Grant creează trei posibile legături amoroase, iar acestea subliniază atât atmosfera, cât și structura societății. Nina reușește să-l cunoască pe Delfinul Franței, văzând prin interacțiunile cu acesta cum trăiește nobilimea. Prin intermediul evenimentelor ciudate care o leagă de Saint Just, Pisica Neagră descoperă cum funcționează mintea rebelilor, a celora care luptă pentru libertate. Relația profesională a Ninei cu Montparnasse, care este Maestrul Cuțitelor din cadrul Ghildei Asasinilor scoate la iveală evenimente care indică existența a ceva mai mult decât un scop comun.
joi, 5 mai 2022
Recenzie literară: From Lukov with Love de Mariana Zapata (2018)
From Lukov with Love este un romance unde accentul se pune foarte mult pe construcția personajelor și conturarea anturajului și a atmosferei. Mariana Zapata știe să creeze conflictul, să-și facă personajele să reacționeze natural la tot felul de evenimente, dar mai ales, autoarea știe să construiască o relație de la un punct în care protagoniștii nu se suportă reciproc la punctul în care realizează că omul de lângă înseamnă foarte mult pentru ei.
Relația dintre cei doi, din punct de vedere profesional, se construiește treptat, pornind de la decizia de a forma un cuplu pe gheață și-i face pe cei doi să iasă din zonele lor de confort pentru a lupta pentru o cauză comună. Mi-a plăcut foarte mult modul în care autoarea introduce cititorul în lumea sportului de performanță, cum oferă pe tavă imaginea din culise - antrenamentele dure, accidentările, nevoia celor doi parteneri să aibă încredere completă unul în celălalt, să-și găsească punctele slabe și să lucreze asupra lor, să se sincronizeze fizic și mintal. Odată cu munca pentru care cei doi trăiesc, Jasmine și Ivan se cunosc reciproc și descoperă ce fel de oameni sunt, care le sunt visurile în afara ringului și ce-și doresc de la viitor.