Apă proaspătă pentru flori de Valerie Perrin este un roman plin de duioșie, tristețe, hazard, sentimente ascunse, dar și speranță și voința de a trăi. Viața lui Violette nu este deloc simplă, iar tăcerile ei ascund mai multe lucruri, pe care cititorul le descoperă pe parcurs. Relațiile pe care le leagă femeia cu cei din jur sunt diverse și am admirat modul în care face față intemperiilor din sufletul ei. Violette întâlnește oameni minunați, care-i rămân alături o viață, dar și indivizi care-i transformă existența într-un calvar, ca la un moment să dispară, ducând cu ei o serie de trăiri și experiențe.
Mi-a plăcut stilul domol și duios în care este relatată povestea lui Violette, dar și a oamenilor care ajung să facă parte din viața ei. În special, mi-a plăcut evoluția lui Philippe Toussaint, soțul lui Violette - dacă la început este reprezentat drept un clișeu, pe parcurs apar atât de multe lucruri despre el, încât devine un personaj complex și am ajuns spre finalul cărții să-l văd cu alți ochi.
Aprilie a fost o lună plină de lecturi variate - de la contemporani la clasici, de la fantasy la memorii. Mi-a revenit, după mai bine de jumătate de an, pofta de cărți audio, ceea ce mă bucură - aveam multe titluri pe care voiam să le parcurg.
Prima carte pe care am terminat-o a fost Viața începe vineri de Ioana Pârvulescu, un roman-călătorie în anul 1897, în bucureștiul împânzit de mistere, pregătindu-se de sărbătoare. Cazul unui străin găsit în pădure, despre identitatea căruia nu se cunoaște nimic, tulbură capitala, iar romanul urmărește toate pistele ce sunt aruncate în fața cititorului.
Echo North de Joanna Ruth Meyer este un roman-basm, plin de fascinatia iernii, motive din folclorul nordic, dar și o evoluție minunată a protagonistei. Echo se trezește în pădure, unde-l găsește pe tatăl ei dispărut acum o jumătate de an, viu. Bestia ce se află lângă acesta, un lup ce vorbește, îi propune un târg: salvarea vieții tatălui în schimbul unui an întreg, pe care fata trebuie să-l petreacă în casa lupului.
Interpretul de maladii de Jhumpa Lahiri este o serie de povestiri cu și despre tradițiile Indiei, văzute prin perspectiva unor personaje care fie sunt dezrădăcinate, fie pleacă de bună voie din țară, fie locuiesc în patria lor, trăind drama omului de rând - viața, moartea, sărăcia, fericirea, pierderea sau hazardul.
Cel mai mic sărut pomenit vreodată de Mathias Malzieu e un roman-fantasmă, despre un bărbat care sărută o femeie invizibilă și decide să o găsească cu orice preț. Romanul e scris într-un mod amuzant, plin de imagini contradictorii sau absurde, oferind o poveste simpatică.
Fata cu ochi albaștri de Michael Bussi e un roman polițist cu elemente de thriller, care are o premisă interesantă: se prăbușește un avion și singura supraviețuitoare e o fetiță de trei luni. cum la bordul navei erau două fetițe de vârsta aceasta, cele două familii încep un război pentru custodia bebelușului, întrebându-se de nenumărate ori dacă fetița este o de Carville sau o Vitral. De la același autor am mai citit romanul Nuferi negri, care mi-a plăcut mult.
Orlando de Virginia Woolf este un roman-experiment, o extravaganță a literaturii pentru perioada în care a fost scris. Povestea urmărește viața lui Orlando, un nobil care ajunge să călătorească în timp, participând la evenimente istorice și pe parcurs transformându-se din bărbat în femeie, ajungând să trăiască realitatea sexului frumos din acei ani.
Am ascultat Memoriile lui Sherlock Holmes de Arthur Conan Doyle - nu a fost prima mea întâlnire cu autorul sau cu personajele, dar mi-a plăcut să mă întorc în lumea detectivului și a cazurilor sale acoperite de taină.
Această dulce povară, tinerețea de Cella Serghi e un roman epistolar, bazat foarte mult pe biografia autoarei, constând în scoaterea la suprafață a unei corespondențe între doi îndrăgostiți, ambii căsătoriți cu altcineva, dar cu un sentiment profund ce-i leagă sub o stea nefastă.
Mândrie și prejudecată de Jane Austen este un clasic pe care l-am savurat în câteva zile - povestea e antrenantă, dialogurile absolut delicioase, iar personajele îți ajung foarte repede la suflet și rămân ancorate acolo pentru foarte mult timp.
Pisica de Georges Simenon este povestea a doi soți bătrâni, care din anumite motive nu-și mai vorbesc, în schimb, comunică prin intermediul unor bilețele. Romanul se axează pe menajul celor doi și pe lumea interioară a acestora. A fost genul de lectură în care nu poți să rezonezi cu personajele, dar acestea te fac curios să afli care le sunt motivele.
Focul din casă de Kamila Shamsie a fost o lectură alertă, în afara zonei mele de confort. Este vorba despre trei frați, de origine pakistaneză, născuți și crescuți în Marea Britanie, copiii unui admirator al regimului jihadist. Fiecare frate trăiește diferit această realitate, iar viața lor ia o întorsătură majoră atunci când unul dintre ei decide să sape mai adânc în trecutul tatălui.
Fundația de Isaac Asimov a fost o lectură interesantă, în ceea ce privește premisa - dorința de a salva și cultiva cunoștințele omenirii din ultimii 12 000 de ani, izolând la marginea galaxiei, pe o planetă singuratică, o colonie întreagă de învățați, care să ducă lumina minții mai departe. Stilul de scriere a fost ușor greoi pentru mine, iar acțiunea încetinită parcă intenționat.
Am citit Robin Hood de Henry Gilbert în cadrul proiectului meu, 100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă, acesta fiind singurul motiv de ce nu am abandonat lectura. Problema nu a fost povestea, ci structura și scriitura - cu siguranță, dacă textul ar fi apărut în forma asta în zilele noastre, ar fi considerat nefinisat. Multe personaje introduse din pod, evenimente care se întâmplă fragmentat, o conturare foarte slabă a protagonistului. Spre final parcă-parcă lucrurile au început să se aranjeze, dar a fost prea târziu pentru a mă implica emoțional în acțiune.
Însemnările unui tânăr medic de Mihail Bulgakov a fost un volum simpatic, datorită evenimentelor tragico-comice din experiența de medic al autorului în mediul rural. Autorul are un stil plăcut și cinematografic de a relata poveștile din perspectiva unui medic aflat la început de drum.
Ultima lectură din această lună a fost Spre far de Virginia Woolf - nu mi-a plăcut la fel de mult ca Orlando, dar, ce-i drept, e și un alt tip de narațiune și de poveste. Foarte plictisitor totul - și personajele, și decorul, și acțiunea în sine. Nu mi-a plăcut.
Cred că aprilie este prima lună din ultimul an când nu am abandonat nici o lectură, ceea ce e un mare plus pentru mine. Voi ce interesant ați citit?
Instant Karma de Marissa Meyer explorează teme precum maturizarea și înțelegerea lumii din jur. De la început, nu mi-a plăcut deloc de Prudence - obsedată de note și de a controla pe toți și pe toate, Prudence deseori este irațională și se comportă urât cu cei din jur, prin prisma sindromului ei de superioritate. Totuși, pe parcursul verii în care ajunge voluntar la centrul de salvare și devine un fel de semi-zeu, împărțind în stânga și în dreapta mici pedepse sau recompensări pentru acțiunile oamenilor, Prudence începe să se schimbe și deschide ochii.
Instant Karma e un roman simpatic, foarte informativ pe partea de salvare a habitatelor marine și importanța acestei acțiuni, dar și povestea unei transformări și maturizări. Evenimentele care au loc în micul orășel de pe malul oceanului sunt deseori lipsite de dramatism, dar conturează foarte bine viața liniștită a unei comunități și a adolescenților ce cresc în acest mediu.
Despre dragoste și umbră de Isabel Allende este un roman ce e scris într-un stil domol, unde comicul este subtil, întrețesut cu realitatea crudă, pe care personajele o percep diferit, însă toate, ca unul, ajung să guste pe deplin din amărăciunea acesteia. Deși știe ce se întâmplă în țară, cât de mult suferă oamenii și care e prețul plătit pentru a duce o viață aparent bună, Francisco încearcă să o ferească pe Irene de aceasta. Tânăra, la rândul ei, trăiește într-o bulă în care lucrurile capătă culori ireale, dar reportajul despre micuța sfântă și urmările acestuia o fac să se trezească în mijlocul unui război purtat împotriva oamenilor de rând.
Isabel Allende creează personaje credibile, cu defecte și calități, personaje care trăiesc vremuri tulburi, dar le privesc cu o seninătate aflată la marginea nebuniei. Viața politică a unei țări sud-americane, în următoarele decenii de după Cel De-al Doilea Război Mondial, frământările din inima acesteia, fărădelegile și cruzimea armatei, care se ascunde în spatele cuvântului libertate pentru a-și urmări propriile interese, este abil conturată de Allende, care-și plasează iscusit personajele în iureșul acesteia.
Vaporul alb de Cinghiz Aitmatov este o poveste plină de melancolie, dor și durere, dar aceste sentimente sunt trăite într-un fel aparte de către protagonist. Pentru băiat, natura este sacră, bunicul un adevărat zeu, iar rânduiala lumii se supune voii Maicii Cerboaicei cele Cornute, creatura mitică, despre care bunicul spune că este mama tuturor și că aceasta trebuie cinstită pentru ca viața să fie dulce pentru toți.
Fără a apela la un limbaj pompos, autorul prezintă cititorului o lume izolată, familia unui pădurar kârgâz, unde domnește ura și prostia, singurul om căruia îi pasă de copil fiind bunicul Momun. Acesta, deși este un bătrân care a trecut prin multe, e considerat un nimeni de către pădurar, ginerele lui, un om înrăit de faptul că soția lui nu poate să-i aducă pe lume un copil. Autorul arată realitatea familiei tradiționale, ambițiile unui om aflat la putere, dar care nu are inimă, cât și lupta deseori lipsită de victorie a bătrânului pentru a-i oferi copilului o viață cât mai lipsită de griji.
Tethered de Elayna R. Gallea este un fantasy alert, unde accentul se pune pe dezvoltarea relației romantice între personaje. Am apreciat mult faptul că avem parte de ambele perspective și astfel aflăm despre trăirile fiecăruia, despre planuri și pierderi, dar și despre felul în care Luna și Sebastian se obișnuiesc cu noua legătură între ei. Deși încep ca doi străini, care aparent nu au nimic în comun, comploturile de la curte și promisiunea unui viitor sumbru îi fac pe cei doi să caute soluții pentru a scăpa cu viață.
Per total, Tethered este un roman unde subiectul principal este relația romantică între un om și un vampir, atmosfera este sumbră și narațiunea e plină de tot felul de secrete. Recomand această carte dacă vă place fantasyul cu vampiri și cu acțiune alertă.
După douăzeci de ani, Ovidiu Dumbravă încă luptă cu criminalitatea. Este anul 1989 și realitatea devine ambiguă, evenimentele politice mișcă lumea, iar o crimă aparent banală - uciderea unui țigan la marginea unei clădiri abandonate - se adeverește a fi mai mult decât o răfuială între clanuri.
Deși își dorește o viață liniștită, Ovidiu este încă tulburat de trecutul său - de felul în care partizanul Andrei Rogozanu i-a trădat tatăl, de modul în care acesta încă este în viață, dar și de felul în care o veche cunoștință, generalul Cândea, îi spune să renunțe la cazul curent pentru că Dumbravă este depășit.
Uniforme însângerate este un roman plin de detalii istorice, arătând cum tot felul de personalități din acea perioadă au fost implicate în căderea regimului comunist, dar și cum acesta încă era în picioare în România, contrar tuturor schimbărilor din jur. Povestea personajelor se împletește cu istoria, destinele unor oameni simpli sunt umbrite de deciziile conducătorilor, iar Cătălin Dumitrescu știe să țină cititorul atent la tot ce se întâmplă.
Autorul evocă într-un mod atractiv atmosfera, evenimentele vremii, viața de zi cu zi a oamenilor de rând. Mi-a plăcut relația lui Dumbravă cu superiorul său, Cândea, felul în care cei doi încearcă să deslușească ițele cazului și astfel ajung să se reîntâlnească cu oamenii pe care-i credeau pierduți pentru totdeauna - de exemplu, cu o veche cunoștință, care se ascunde sub un alt nume și se întoarce în țară în cele mai periculoase împrejurări.
Uniforme însângerate e un roman despre patrie și naționalism, așa cum este văzut de oamenii de rând, dar și despre manipulare, putere și cenzură. Mi-a plăcut felul în care s-a maturizat Ovidiu Dumbravă și cum încearcă, la câteva decenii după primul lui caz răsunător, să-și facă meseria ca la carte.
